- abatáj
- s. n., pl. abatáje
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
abataj — abatáj s. n. 1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr un zăcământ; operaţia însăşi. 2. doborâre a arborilor în exploatările forestiere. 3. sacrificare a animalelor, la abator. 4. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată;… … Dicționar Român
frontal — FRONTÁL, Ă, frontali, e, adj., s.n. 1. adj. Care ţine de regiunea frunţii. ♦ (Substantivat, n.; rar) Parte proeminentă a unui obiect. 2. adj. Din faţă, aşezat în faţă. ♢ Abataj frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în… … Dicționar Român
picon — PICÓN, picoane, s.n. Parte a ciocanului de abataj constituită dintr o bară cilindrică de oţel cu vârful ascuţit sau lat, care serveşte la ruperea sau la dislocarea rocilor de minereu; p. gener. ciocan de abataj. – Din it. piccone. Trimis de… … Dicționar Român
preabataj — PREABATÁJ, preabataje, s.n. Galerie subterană într o mină, executată în vederea începerii abatajului. [pr.: pre a ] – Pre1 + abataj. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa: DEX 98 preabatáj s. n. (sil. pre a ), pl. preabatáje Trimis de siveco … Dicționar Român
ort — ORT1, orţi, s.m. (înv. şi pop.) Monedă de valoare mică, reprezentând a patra parte dintr un leu vechi (sau dintr un taler). ♢ Ortul starostesc (sau vătăşesc) = taxă specială în Moldova (sau, respectiv, în Ţara Românească) plătită unui staroste… … Dicționar Român
carenaj — CARENÁJ, carenaje, s.n. 1. Faptul de a carena. 2. Îmbrăcăminte de tablă sau de placaj aplicată pe un corp pentru a i micşora rezistenţa aerodinamică relativă faţă de un fluid. – Din fr. carénage. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
crampă — CRÁMPĂ, crampe, s.f. 1. Contracţie involuntară, prelungită şi dureroasă a unui muşchi sau a unui grup muscular; colică. ♢ Crampa scriitorului = crampă a musculaturii antebraţului şi a mâinii, care intervine în timpul scrierii; grafospasm. ♦ (La… … Dicționar Român
pic — PIC1, (I) interj., (II) picuri, s.n. I. interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. s.n. 1 … Dicționar Român
pichamăr — PICHÁMĂR, pichamere, s.n. (min.) Ciocan de abataj; pic2. – Din germ. Pickhammer. Trimis de cata, 24.03.2004. Sursa: DEX 98 PICHÁMĂR s. v. picon. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pichámăr s. n … Dicționar Român
prust — prust1 s.n. (reg.) lemn care ţine deschisă gura matiţei năvodului. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR prust2 s.n. (reg.) perete de cărbune la care se lucrează în abataj cu ciocanul de abataj; faţa locului de muncă într o mină de cărbuni.… … Dicționar Român